[Vers 1]
Când eram mic și rătăceam prin zori, tu-mi țineai strâns palma mea (A)
Mi-ai cusut în buzunare curaj și-mi șopteai: „Ridică-te, omule, ia!” (A)
Mi-ai dus ghiozdanul când afară ploua și m-ai-nvățat să țin un drum (B)
Mi-ai legat șiretul, mi-ai șters genunchiul — cu tine nu mi-era frică de-un drum (B)
[Refren]
Surioara mea, mi-ai pus curaj în buzunar — azi sunt cine sunt acum (A)
Fără tine farul s-ar fi stins; tu mi-ai aprins lumina pas cu pas acum (A)
Tu mi-ai făcut din teamă doar o poveste mică pe care-am lăsat-o pe-un loc (B)
Cu tine lângă mine, casa mea e oriunde ești — și nu mă tem de niciun loc (B)
[Vers 2]
Îmi amintesc o seară cu teme târzii, tu, cu lampă, corectai până la trei (A)
Mi-ai scris pe caiet: „Crede în tine” și-am prins din acele rânduri aripi — nu-s de azi (A)
Te-ai prefăcut că nu vezi cum plâng la-ntâlniri; mi-ai spus: „Râzi, lasă lumea să zboare” (B)
Mi-ai învățat să sar pe bicicletă — tu ai ținut coada, eu am pornit pe-un drum ce doare (B)
[Punte]
Mi-ai cusut buzunare de curaj când n-aveam niciun ban în buzunar, (A)
Mi-ai făcut din ploaie o umbrelă mare, mi-ai dat voie să visez iar; (A)
Țin în minte cum-ai fugit la farmacie la miezul nopții doar ca să mă vezi zâmbind, (B)
Și cum, când toți plecau, tu rămâneai — erai harta mea când mă pierd și visez în gând. (B)
[Refren final]
Surioara mea, mi-ai pus curaj în buzunar — azi sunt cine sunt acum (A)
Fără tine nu m-aș fi ridicat; tu mi-ai dat voce, mi-ai dat nume — tot acum (A)
Tu mi-ai ales un drum cu sens și m-ai-nvățat să port speranța ca un loc sfânt, (B)
Cu tine-n spate, orice frică dispare — și-ți promit: port numele tău în fiecare sfânt loc. (B)
[Outro]
Mulțumesc, soră, pentru nopți de lampă, pentru ghiozdane, pentru-un umăr cald, (A)
Ești povestea care m-a făcut să vin — fără tine nu aș fi azi pe-acest val. (A)
Rămâi aproape — am crescut cu tine; când clipe-s grele, îți simt pașii în drum, (B)
Surioara mea, ești casa mea, ești buzunarul ce-mi păstrează curajul pe-un lung drum. (B)
